Urban Blog – Cluj-Napoca -> Evenimente, Sport, Cinema, Concursuri

Moonwalk sau Backslide este o tehnica de dans care prezinta iluzia ca dansatorul paseste inainte, de fapt se deplaseaza inapoi, dand aspectul ca persoana se misca de-a lungul unei benzi. Dansul a castigat popularitate in intreaga lume datorita lui Michael Jackson, care l-a executat in timpul interpretarii melodiei „Billie Jean”, in 25 martie, 1983, la televiziunea speciala Motown 25: Yesterday, Today, Forever, si a fost considerat miscare semnatura. Moonwalk a devenit de atunci unul dintre cele mai cunoscute tehnici de dans din lume.

Istorie: Moonwalk a fost consemnat la inceputul aniilor 1955, executat de dansatorul Bill Bailey. Mimul francez Marcel Marceau l-a folosit de-a lungul carierei (din 1940 pana in 1980) ca o parte din rutina mimilor. David Bowie este probabil primul muzician rock care executa aceasta miscare. James Brown a folosit miscare in filmul The Blues Brothers din 1980. Un membru din grupul de dans Electric Boogaloos, Timothy „Popin Pete” Solomon, de asemenea executa miscarea de dans in video-ul Crosseyed And Painless al formatiei Talking Heads in jurul anului 1981.

Variatii ale moonwalk-ului

Exista doua tipuri distincte. Unul este numit „mers intors”; de obicei executat foarte rapid lasand impresia ca dansatorul merge rapid in cerc. Celalalt tip, moonwalk circular este cunoscut ca 360 sau Patru-Parti Moonwalk si este des executat, mult mai incet, intr-un stil plutitor. Acesta implica un toc intors, alunecos, miscand ambele tocuri pentru a schimba directia. Alte variante moonwalk includ „sidewalk” sau „side glide” in care dansatorul aluneca lateral, si „spotwalk”, in care dansatorul executa moonwalk pe loc.

Dansul a fost adus in atentia publicului in 1983, cand Michael Jackson l-a executat in timpul televizarii „Motown 25: Yesterday, Today, Forever” pe 25 martie. Imbracat in pantaloni negri, sosete argintii, bluza argintie, sacou negru si o singura manusa argintie, a executat o rotatie dupa care a inceput moonwalk-ul ce a uimit audienta.

In natura: O specie de pasare, Manakinul cu Sapca Rosie din America Centrala executa un dans de imperechere asemanator cu moonwalk. In timpul performantei masculului, acesta misca necontrolat si rapid picioarele in spate sau in lateral.

Vineri, 12 Martie 2010, Holograf @ Obsession The Club.

Biografie:

Primele trupe rock aparute in Romania au fost trupe studentesti, primele festivaluri ale acestui gen au fost la randul lor studentesti, si asta datorita faptului ca acea muzica era pentru cei de varsta respectiva si putuse fi descoperita de tineri dincolo de perdeaua de fum a muzicii usoare oficiale. Mediul studentesc adapostea si boema necesara genului si permitea, prin casele de cultura unde directivele cenzurii erau ocolite cu inteligenta, micile excese muzicale si vestimentare.

Student la Politehnica si folkist, castigator la festivalul ”Primavara Baladelor” Mihai Pocorschi si cativa studenti de la Geologie au inceput sa repete la Casa de Cultura a Studentilor ( numita Grigore Preoteasa, pe vremea aceea) undeva la inceputul toamnei anului 1978. Au mai venit unii, au mai plecat altii, s-a inchegat in cele din urma o formula din care faceau parte Mihai Pocorschi (chit, voce), Eugen Sonia (bas), Cristian Lesciuc (chit. solo) si Boris Petroff (tobe) si ei si-au spus “Holograf”

Foarte curand la tobe a aparut Edi Petrosel si a mai venit si Tino Furtuna (clape), iar solist vocal a devenit Stefan Radescu. Mai tarziu Cristian Lesciuc a fost inlocuit de Cornel Stanescu si asta a fost formula perioadei de studentie. Impreuna au castigat premii la festivaluri (“Club A” , studentesti) si au facut primele imprimari la radio si televiziune.

Anii studentiei au trecut repede si membrii trupei au fost pusi in fata unei mari probleme. In acea vreme terminarea studiilor insemna trimiterea la un post intr-un oras departe de Bucuresti, si in general formatiile studentesti dispareau prin dispersarea membrilor. Holografii au ramas impreuna, reusind sa se adune fiecare din ei cat de aproape de orasul Pitesti. Au fost doi ani de chin, de navete obositoare, de eforturi pentru a putea repeta si canta. Dar au fost si rezultate, trupa a devenit un nume in lumea muzicala, si era timpul pentru inca un pas inainte.

Inceputa cu gandul unui contract in strainatate, colaborarea cu Gabriel Cotabita (vocal) si Nicki Themistocle (bas) s-a transformat in realizarea primului album – Holograf 1 – aparut in 1983. Din pacate cei doi veneau din Craiova si nu si-au permanentizat sederea in capitala. Discul a placut datorita sonoritatilor moderne, a notei de umor si a vocii inconfundabile a lui Gabriel Cotabita. Aparitiile in Cenaclul Flacara i-au dus prin tara si lumea a inceput sa-i cunoasca mai bine. Un turneu in Rusia (URSS in acele vremuri) i-a despartit de Gabriel Cotabita dar i-a determinat sa devina liber-profesionisti.

Holograf, compus acum din Mihai Pocorschi, Edi Petrosel, Tino Furtuna si Marti Popescu (bas) l-a convins pe Dan Bittman- pana atunci solist la Blitz, Domino, Iris – sa li se alature si sa inceapa sa lucreze la o muzica mai clar orientata spre rock-ul anilor ’80.
Mihai Pocorschi s-a imbolnavit de hepatita si Nutu Olteanu a parasit Irisul si a venit la Holograf. Era 1986 si urma prima vara de Costinesti.

In aceasta formula, cu o dotare tehnica solida si cu ambitia de a intra in randul trupelor “mari”, pemtru Holograf a fost de ajuns un turneu prin toata tara ca sa devina un nume din ce in ce mai prezent. Au imprimat materialul pentru un disc si s-au pregatit sa devina niste profesionisti – sa traiasca din muzica lor. Dar Marti Popescu s-a hotarat sa plece definitiv din tara si din ianuarie 1987 a fost inlocuit de Iulian Vrabete.

Turnee in tara, veri la Costinesti, trei albume – Holograf 2, Holograf 3 (record de vanzari), Holograf 4 (primul maxi-single) au insemnat anii 87, 88, 89. Holograf era cu siguranta un succes enorm, in fruntea oricaror clasamente. Reusisera sa cante in diverse deplasari oficiale in Bulgaria, Polonia, Coreea de Nord, Rusia. Ce ar mai fi fost de facut?

A venit decembrie 1989. Cortina de fier a cazut si Vestul, zarit pana atunci doar prin reviste si casete video, era gata sa fie cucerit. Asa credeau ei. Primele deplasari, in Franta si Anglia, in prima parte a lui 1990 le-au aratat ca succesul amabil dintr-o sala de spectacol sau o imprimare nu inseamna nimic, si ca nu e suficient sa te uiti in reviste ca sa intelegi cum functioneaza o piata muzicala nemiloasa. Si mai ales ca trebuie sa traiesti printre acei oameni ca sa poti canta despre ei, ca nu instrumentele ci ideile reprezinta cheia. Nutu Olteanu a plecat in Suedia si locul lui a fost luat de Florin Ochescu.

A fost din nou un moment dificil. In tara muzica romaneasca de orice fel fusese maturata de cea straina care, dupa decenii de cenzura, exploda in radiouri, televiziuni si discoteci, politica si ziarele atrageau si ultimul interes si Holograf devenea o amintire din anii ’80.
Ca si cu zece ani in urma, solutia a fost plecarea intr-un alt loc. In ’91, ’92, ‘93 trupa a cantat in Olanda, in cluburi si discoteci, reusind astfel sa ramana impreuna, sa invete multe din sistemul perfectionat al pietei muzicale europene. In tara a scos un album –Banii Vorbesc- si a mai cantat sporadic. In 1993, Florin Ochescu a parasit trupa si in locul lui a venit Romeo Dediu, tanar chitarist de la trupa Commando.

Anul 1994 a fost anul reinvierii muzicale in Romania. Lumea a inceput sa se sature de MTV si sa redescopere trupele romanesti. Piata publicitara a inceput sa organizeze evenimente si lucrurile au inceput sa se miste. Vechea “tripleta de aur” a rock-ului romanesc (Iris, Holograf, Compact) si-au reluat locul in inimile publicului, avand de luptat insa cu o alta amenintare – fiecare an aducea un nou curent “la moda” . Pe rand batranii dinozauri au fost “desfiintati” de thrash, techno, rave, jungle si presa romaneasca.
Pana la urma Holograf a reusit sa iasa din complexul de “trupa batrana” si sa-si vada de treaba.

In 1995 a aparut albumul “Stai In Poala Mea”, inca tributar rock-ului anilor ’80. Anul 1996 aduce albumul “69% Unplugged”, colectie de piese celebre ale grupului. Adevaratul succes a inceput in 1998, cu albumul “Supersonic”, succes ce a umbrit orice alta realizare muzicala si a demonstrat ca Holograf , in ciuda varstei, este de abia la inceputul unei noi etape, pentru ca a inteles ca adevarata muzica nu tine cont de varsta, moda sau imprejurari. Tinerii redactori de presa nu-i mai priveau ca pe niste curiozitati ci ca pe ceea ce erau – artisti de succes.

Albumul “Undeva Departe” din 1999 a mai produs un hit iar “Holografica”, aparut in noiembrie 2000 a spulberat recordurile de vanzari. Pentru prima data o trupa romaneasca avea un succes absolut, indiferent de varsta si gusturile ascultatorilor, fie ei in tara sau peste hotare. La 22 de ani de la infiintare, Holograf ajungea unde nici nu visasera cei cativa studenti ce repetau in salita mica de la etajul doi al Case de Cultura a Studentilor.

Acum Holograf este din nou intr-un moment delicat. Succesul are doua fete, si cei ce nu sunt precauti risca sa fie distrusi chiar de el. Acum orice produs Holograf este judecat mult mai atent, si singura sansa este incercarea continua de a se depasi. Mai presus de palmares, de succese sau infrangeri, Holograf a aratat ca dragostea pentru muzica a unor tineri, prietenia lor si ambitia de a merge pe aceasta cale pot transforma un vis in realitate.

“Pur si Simplu” este concluzia acestei stari de lucruri. Compus, aranjat, inregistrat si produs de Holograf, albumul este prima realizare complet independenta, moment in care grupul a considerat ca are experienta suficienta ca sa-si decida singur drumul. Zece piese noi isi asteapta confruntarea cu publicul, atat prin radio sau TV, cat si in cele 50 de zile de turneu ce vor completa promovarea acestui disc, transformand anul 2003 intr-unul din cei mai importanti ani din viata formatiei.

Club Obsession: Str. Republicii nr. 109

www.obsessionclub.ro

VREI SA DANSEZI? VREI SA FACI MISCARE?

Sambata, 20 Martie 2010, ora 12:00, te invitam sa participi la cursurile de initiere in dans HIP HOP (R&B, Freestyle) la clubul sportiv “Quickstep” (str. Batozei, nr.26, Manastur)! Alaturi de instructoarele Andrada si Dede vei avea ocazia sa inveti mai multe stiluri de dans: Street dance, Pop dance, Krump, House dance, Lyrical, Popping, Looking si nu numai, pentru ca surprizele se vor tine lant !

Cursurile dedicate copiilor ii vizeaza pe cei cu varsta peste 5 ani.V-am pregatit si o super oferta, daca ai un frate sau o sora si veniti impreuna la dans aveti reducere 50% din pretul cursului! Nu i-am uitat nici pe cei care nu au timpul necesar pentru a practica un curs, sau vor doar sa faca miscare, sa danseze, sa invete o coregrafie pe diverse stiluri, pe acestia ii invitam la “ORA DE DANS” in fiecare vineri 15:30-17:00(doar 10Ron).

Pentru informatii va rugam sa ne contactati la numerele de telefon: 0722/380.215 – Andra, 0746/213.924 – Diana sau prin email: andrada_dance@yahoo.com / togor_diana@yahoo.com

Melbourne Shuffle este un stil de dans tehnic, popular in scena Techno. Miscarile dansului consista intr-o actiune rapida alternativa a picioarelor pe pamant si intre ele, definita de batai, frecari si alunecari într-un ritm agil.

Melbourne Shuffle a început ca un dans distinct în scena muzicii underground din Melbourne, Australia în mijlocul aniilor 1980. Numele “shuffle”, de origine engleza însemnând amestectur, isi are originile printre DJ folosind acest cuvant pentru a descrie jocul de picioare implicat in dans la timpul aparitiei lui.

De la creatia lui, dansul a ramas relativ slab cunoscut publicului general in afara Australiei, pâna in anii 2000 devenind popular in Statele Unite, Malaysia ?i Singapore. Din 2005, cu apari?ia YouTube, dansul a crescut rapid in popularitate online.

Dansul se face tipic pe muzica Hard Trance, Hard House si mai recent, Hardstyle. Multi DJ sunt cunoscuti pentru producerea de melodii special dedicate pentru acest dans.

In aditie la miscarile de picioare deja descrise, se pot utiliza mainile pentru miscari complementare pe ritm. De asemenea, dansatorii pot utiliza pudra de talc pe picioare sau apa pe suprafe?ele de dans pentru a ajuta la alunecare, în func?ie de nevoie.

In 2005, un documentar despre shuffle intitulat “The Melbourne Shuffler” a fost publicat sub forma DVD

www.melbourneshuffler.com

Scooter – J’Adore Hardcore (Shuffle by Sarah & Pae)

Crip Walk sau C-Walk este un stil dans aparut la începutul anilor 1970 ce consta în miscari executate doar cu ajutorul picioarelor. A fost dansat pentru prima oara de catre membrii Gang Crip din Compton, o suburbie a Los Angeles, California.

Rivalitatea dintre Crips si Bloods s-a extins in urma adoptarii acestui dans de catre diversi artisti de muzica rap de pe Coasta de Vest, care au dat numele de Crip Walk. Dansul a devenit cunoscut datorita site-urilor de self-broadcasting (gen YouTube) datorita influentei rap. MTV a refuzat sa difuzeze videoclipuri in care se dansa C-Walk.

La nivelul de baza, dansul consta in rotatia calcaielor si talpei intr-un mod in care intepretul sa se deplaseze in side-to-side motion. Aceasta miscare este denumita V si poate fi facut fie cu piciorul de baza fie cum ambele, in cazul in care piciorul liber efectueaza miscari mai complexe. Aceasta miscare impreuna cu “Shuffle” constituie elemntele de baza ale C-Walk-ului.

Clown Walk este un termen care se refera la un dans mult mai rapid si mai complex, care a evoluat de la Crip Walk si actiunile sale de baza poseda si late miscari, cum ar fi “Heeltoe”.

Crown Walk (o combinatie de “Crip” si “Clown”) este o versiune mai lenta a Clown Walk. Aceasta se efectueaza la o viteza comparabila cu Crip Walk, dar are miscari care sunt incluse numai în Clown Walk.

Graffiti este un termen general referitor la inscriptii caligrafiate sau imagini pictate sau gravate pe pereti sau alte suprafete publice sau private, care nu sunt destinate acestui scop. Cand este facut fara consimtamantul proprietarului, constituie vandalism (care este ilegal). Graffiti a existat inca din antichitate, in perioada Greciei antice si a Imperiului roman. Cu cat locul este mai privat, mai ilegal, cu atat este o performanta mai mare sa il faca. Din aceasta cauza o sa gasim o gramada de greffiti-uri in statile de metrou/autobuz. Graffiti-ul nu e doar un simplu text ci este un desen care trebuie sa fie cat mai complicat si mai diferit de altele. Fiecare graffitist/grup de graffitisti are tagg-ul sau.(tagg-ul este un desen propriu pe care numai el/ei il fac). Exista si grupuri anti-graffiti cum ar fi “Vandal Squad”, care a facut un program pe PC numit Graffiti Studio in care faci graffiti pe orice fara a mai “mazgalii” peretii adevarati. Mai nou s-au facut locuri speciale pentru graffiti dar aproape nimeni nu vine pentru ca nu e ilegal.

Cuvantul “graffiti” din limba italiana este pluralul substantivului “graffito”, desi forma de singular a devenit obscura si este folosita in istoria artei, cu referire la opere de arta realizate prin zgarierea desenului pe o suprafata. Ambii termenii englezesti provin din italiana, cel mai probabil de la “graffiato”, participiul trecut al verbului “graffiare” (a zgaria); “grafferii” antici isi scrijeleau opera pe pereti, inainte de aparitia spraiului cu vopsea. Aceste cuvinte deriva la randul lor de la grecescul ??????? (graphein), care inseamna “a scrie”.

Nu exista inca un echivalent romanesc pentru graffiti in acceptiunea moderna a cuvantului, iar termenul englezesc nu este inca adaptat la limba romana. Cu atat mai putin diversii termeni asociati cu acesta nu au o traducere clara.

O serie de cuvinte si expresii au ajuns sa descrie diferite stiluri si aspecte legate de graffiti. Ca toti termenii argotici, expresiile variaza de la zona la zona. Mai jos sunt cativa termeni folositi in limba engleza:

• tag – o semnatura stilizata a unui writer; termenul taggerface referire la o persoana care face tag-uri.
• throw-up si bomb – De obicei in stilul bubble sau panel (bubble=un bomb/throw-up foarte rotunjit cu aspect de bule,panel=un bomb/throw-up in stil old school(asemanator literelor de tipar)fara fund la litrera. De obicei are o culoare pentru contur (cum ar fi negru) si una pentru umplere (de exemplu crom (argintiu))Throw-up-ul nu este umplut complet(are un fill dat in graba),bombul este un rheow-up cu fill complet,uneori cu umbre si lumini . Literele sunt usor de executat.
• piece (de la masterpiece – capodopera) – un panel sau u whild stile(litere neinteligibile), adesea cu efecte 3D, sageti care dau fluiditate (flow) si directie, multe culori si tranzitii cromatice si alte efecte diverse. Realizarea unui piece necesita mai mult timp decat un throw-up. Cu cat locatia este mai la vedere, iar lucrarea este mai bine executata, cu atat creste respectul pentru writer.
• burner – un piece amplu si mai elaborat decat un piece normal. Aceste lucrari sunt realizate de obicei legal, datorita timpului si efortului depuse pentru executarea lor; dar primii writer-ri din New York faceau burner-e ilegal, pe trenuri.

• bombing – nu are nici o legatura cu terorismul, ci descrie pictarea cat mai multor suprafete. Pentru aceasta se folosesc de obicei throw-ups (sau bomb-uri), deoarece nu necesita mult timp pentru executie.
• to slash’ a tag – a taia sau a scrie peste tag-ul cuiva, socotit ca o insulta grava adusa persoanei care a facut tag-ul taiat.
• going over – daca un writer merge peste opera altuia, este analog cu o declaratie de razboi writer-ului. Majoritatea grafferilor respecta operele altora, iar regula de baza pentru inlocuirea creatiilor anterioare este urmatoarea: tag – bomb – piece. De asemenea se poate picta peste lucrarile “taiate” deja. Daca cineva incalca aceste reguli, este considerat un “toy” sau pur si simplu o pacoste.
• buffing (to buff) – a indeparta graffiti folosind substante chimice si alte instrumente.

• toy – un graffer fara experienta sau fara talent. Writer-ii versati folosesc acest cuvant ca un termen derizoriu pentru grafferii nou aparuti. Acesti writer-ii de obicei se alatura intr-un grup cu experienta, ca sa vada cum decurge un graffiti.
• thrwo-up-r-un graffer care da thrwo-up-uri/bomburi.
• Whild stile-r-un graffer care de whild stile-uri.
• king/legenda – writer cu un anume respect printre alti grafferi. A detine interiorul (to own the inside) inseamna sa ai majoritatea tag-urilor in interiorul trenurilor, iar a detine exeriorul inseamna ca majoritatea lucrarilor sunt pe exteriorul trenurilor.

In Romania fenomenul graffiti a aparut în jurul anului 1990, fiind caracterizat prin aceleasi elemente care au fost intalnite in New York-ul anilor ’70. Artistii primei generatii romanesti: ERPS, SERM, KeRo, NoVA (in UCB), SuFLo (in GBS), MSeR, MISTeR etc. Alte crew-uri LTS, MPK, DCB, BRS, DNK etc.

Street Dance este un “termen umbrel?” (o denumire generala) ce denota mai multe stiluri de dans, ce au evoluat în spatii publice precum pe strada, în curtea scolilor si în cluburi. De cele mai multe ori sunt improvizatii, ce au un caracter social si încurajeaza interactiunea cu publicul dar si cu alti dansatori. Termenul de “Street dance” este în general folosit pentru a descrie dansurile hip hop si funk ce au aparut în Statele Unite în anii ‘70 si care sunt într-o continua crestere si dezvoltare în cultura hip hop de astazi (breakdance, popping, locking, hip hop new style, house dance si electro dance). Aceste tipuri de dans sunt foarte populare în ziua de azi, atât ca exercitiu fizic, dar si ca arta si o forma de competitie practicata atat în studio-urile de dans, cat si în alte spatii.

“Street dance” este unul dintre cei mai folositi termeni in randul adolescentilor si iubitorilor dansului de strada, un stil care a luat cu asalt generatii intregi ducand pasii clasici spre sincronizare, duritate,incredere, atitudine, dorinta si nu in ultimul rand o prezenta scenica demna de invidiat bazata pe criterii de originalitate si diversitate.

Street dance’ul a evoluat odata cu timpul, dansatorii fiind nevoiti sa combine miscarile diferitelor stiluri pentru a crea diverse show-uri, dand astfel viata si competitiilor pe echipe.

Astazi, concursurile de dans atrag din ce în mai multi spectatori si concurenti, devenind adevarate evenimente internationale (cateva exemple ar fi Battle of the Year, Juste Debout, House Dance International, Red Bull BC1, Hip Hop International). La concursuri se jurizeaza battle-uri sau show-uri coregrafice.

In Romania cel mai cunoscut concurs de dans pentru trupe, atat pe hip hop dar si breakdance este Festivalul anual Nymphea Dance, ce se desfasoara în Oradea. De asemenea, la nivel de licee se organizeaza anual Cupa Liceelor la Street Dance.

Street dance`ului este primul stil de dans in care regulile stricte sunt inlocuite de unele noi cu privire la freestyle si improvizare, devenid astefel un mod absolute liber de ati exprima fiecare miscare a corpului.Anul 1984 imparte street dance-ul in doua mari categorii de care auzim chiar si in zilele noastre formand o mare bariera intre cele doua : Old School & New School, impartite de asemenea in subcategorii evoluad fiecare sub influenta noilor stiluri de muzica aparute.

OLD SCHOOL:

• Locking: primul stil inventat in anul 1970 de Don Campbell si fiind cunoscut ca un dans comic si plin de viata. Miscarile de baza in locking sunt: “up lock”, “down lock”, “wrist rolls”, “points”, si “hand claps”.
• Popping: un stil ce a luat nastere in vestul Statelor Unite ale Americii, implicand incordarea brusca a muschilor pentru a maximize miscarea corporala, fiind un principiu de baza dar amesteca si stiluri precum “waves”, “bugaloo”, si “puppet”.
• Break dancing: a aparut la inceputul anilor `70, odata ca primele “breaking beats” inventate de DJ Kool Herc.Practicantii acestui stil se numesc “b-boys” si “b-girls”. Cuprinde doi mari pasi: “power moves”(windmill si headspin) si “style moves” (freezes and footwalk).

NEW SCHOOL:

• Hip-hop: este o cultura, dincolo de dans, care include muzica, arta si moda, dar a devenit totodata un stil foarte faimos de dans prin abordarea dansului fara reguli
• House: a luat nastere in Chicago dar a inceput sa ia amploare in cluburile din New York in anii `80.Are la baza stiluri precum “jacking” si “hopping”, formate din pasi de baza precum: “sidewalk”, “happy feet”, “scribble feet”, si “skateboarding”.
• Wacking: inventatorul acestui stil este Tyrone Proctorm. Afost primul dans cunoscut in randul homosexualilor, dar dupa anii`80 a fost imbinat cu alte stiluri ajungand sa fie chiar un dans de pereche.

Cele mai cunoscute din stilurile de dans ce se practica în zilele noastre, precum breakdance, popping sau locking au început sa apara în jurul anilor 1970, hip hop new style si house dance in jurul anilor 1980 în New York si Los Angeles iar electro dance a apsrut în 2000 în Franta. Desi la inceput fiecare stil a aparut si s-a dezvoltat separat unul de celalalt, astazi, toate sunt asociate miscarii hip hop deoarece au în comun mai multe elemente de street dance.

Scena street dance-ului este mereu în schimbare cu noi stiluri aparand mereu, inspirate din muzica hip hop si RnB. Krumping-ul este un exemplu de stil de dans ce a abia recent, a trecut din underground in main stream. De asemenea, se obisnuieste ca miscari caracteristice de street dance sa fie imbinate cu alte forme mai traditionale de dans, dand astfel nastere unor stiluri precum lyrical hip hop (miscari mai fluide si cu interpretari teatrale) si street jazz (un hibrid între hip hop modern si jazz dance). Aceste stiluri sunt în general concentrate pe coregrafii si mai putin pe improvizatie sau battle-uri ti nu sunt considerate street dance pur, ci o varianta alternativa a traditionalelor stilurilor de studio dance.

În Jamaica, muzica dancehall (o versiune moderna a reggae-ului) a dat nasstere propriului stil de street dance cu aceeasi denumire. Este un stil ce s-a dezvoltat mai mult în ultimii 5 ani, alaturi de alte stiluri noi, ce iau nastere pe strazi in fiecare zi.

Muzica house nu este nimic altceva decat muzica electronica, sau mai simplu si pe intelesul tuturor, muzica de club. Majoritatea ascultatorilor de muzica house au acceptat ideea ca acest gen de muzica este destinat discotecilor si cluburilor, petrecerilor in aer liber sau in locuri acoperite (hale de exemplu); s-ar spune astfel ca muzica house este muzica destinata dansului. Dansul pe muzica house este relativ simplu si usor, deschis oricaror miscari care sa coincida cu ritmul. De cand a inceput sa fie produs si mai tarziu mediatizat, acest gen de muzica a creat tendinte noi in moda, a creat conexiuni intre indivizi total diferiti ca temperament sau activitati, a castigat un numar mereu crescand de fani, sau pur si simplu a atras atentia unor curiosi. Putem vorbi despre inceputurile muzicii house pe undeva prin 1980, cand muzica disco era in mare voga. Numele de “house music”, a pornit de la modul in care a fost etichetata muzica lui Frankie Knuckles in clubul Warehouse: “As Heard At The Warehouse”. Usor, acest stil s-a desprins de disco printr-un sound aparte, si evident datorita unor producatori care au avut un rol primordial in evolutia si diversificarea scenei house internationale. Fie ca venea din Detroit, Chicago, Berlin, Madrid, Marea Britanie sau Statele Unite, muzica house a reusit sa adune o multitudine impresionanta de subgenuri. Daca la inceput au existat doar cateva incercari timide, spre 1990 deja muzica house a capatat o personalitate aparte, prin extinderea cuturii rave, legalizarea petrecerilor rave si interzicerea drogurilor. A devenit un stil nou de viata, a impamantenit mentalitati noi si diferite de cele existente pana atunci, a reusit sa ramana la granita intre comercial si underground. Artistii care au dorit sa ramana underground s-au axat pe un sound techno pur.

O influenta majora asupra muzicii house a avut-o trupa Daft Punk, asa zisii roboti electronici, fondatorii French-House-ului ce exceleaza prin a combina funk-ul si elemente de disco ale anilor ‘80 cu house-ul din Chicago, redescoperit la inceputul anilor 2000 de catre DJ-ul francez, Bob Sinclar. Eu si-au dezvoltat un sunet propriu, produs in mare parte pe sintetizatoare, orgi, soft-uri speciale de creat muzica, efectoare care sa prelucreze sunetele, vocile, practic sa transforme monotonia in euforie, ceva simplu in ceva evoluat si complicat. Muzica house este strict legata de activitatea de DJ.

Nu putem vorbi de muzica house fara a vorbi de DJ, si invers. DJ-ii care puneau muzica la petrecerile mai mult sau mai putin legalizate, in cluburi sau discoteci, la nunti sau la petrecerile prietenilor lor in grupuri restranse, au inceput sa priveasca serios muzica house ca productie. Si astfel au intrat in scena nume ca John Digweed, Sasha, Avicii, Eric Prydz (cunoscut si ca Cirez D sau Pryda) sau Axwell, Sebastian Ingrosso si Steve Angello care au adus un nou concept in lumea muzicii house numit “Swedish House Mafia”.

Subgenuri ale muzicii HOUSE:

Subgenurile muzicii house s-au diferentiat in primul rand datorita BPM-ului productiilor (BPM = batai pe minut). Astfel, muzica trance a devenit un stil de muzica ce are un BPM rapid, energetic, accelerat, este o muzica ce aduce in prim plan atat ritmul cat si linia melodica, ce obligatoriu trebuie sa fie foarte evoluata si complicata, eventual compusa pe mai multe tonuri care sa difere ca instrumente. Muzica trance ii are ca reprezentanti pe Paul Van Dyk, Tiesto, Armin Van Buuren, Above & Beyond, Blank & Jones, Paul Oakenfold, Ferry Corsten si foarte multi “nou-veniti” care isi fac aparitia aproape lunar pe scena muzicii trance. De asemenea au exitat si inca exista foarte multe branduri care au sustinut acest fenomen prin organizarea de evenimente majore, festivaluri, party-uri cu public ce putea atinge usor o cifra de 10 000 de oameni (vezi festivalul Trance Energy, Black & White Sensation, etc). Casele de discuri existente cat si cele care au fost deschide ulterior de catre DJ-ii si producatorii care promovau acest gen de muzica, au devenit deschise noului val de muzica si au lansat foarte multi artisti debutanti sau care aveau deja lectiile invatate de acasa. La ora actuala, muzica trance atinge un loc aparte pe scena muzicii electronice. Este un stil foarte mediatizat, multi ar spune ca are o aliura puternica de comercial, dar iata ca atrage foarte multa lume, are comunitati puternic impamantenite, exista multe persoane care sustin in continuare muzica trance.

Muzica techno are insa niste radacini mult mai vechi decat muzica trance, de vreme ce techno este poate printre primele stiluri de muzica electronica ce a deschis mintea producatorilor catre nou si experimente noi, originalitate si provocare. Jeff Mills este unul dintre pionierii de baza ai stilului techno, la fel ca si DJ Rush, Dave Clarke, Ben Sims, Chris Liebing, Adam Beyer, Marco Carola, Eddie Richards, Craig Richards si multi altii. Techno s-a impartit si el in minimal techno, Detroit techno, Chicago techno, Tech-House care in ziua de azi este in plina dezvoltare. In Romania acest gen a inceput sa influenteze tot mai multi producatori romani (Rhadow & Luca M, Horatio BC, ICS, Dirty Culture, NoiDoi, NTFO si multi altii), multe dintre productiile lor regasindu-se in tracklist-urile DJ-ilor cunoscuti din Europa si nu numai. Astazi nume ca si Umek, Marco Carola, Richie Hawtin, Marco Bayley, Steve Bug, Ricardo Villalobos, Josh Wink, Adam Beyer, Lee Burridge, Sven Vath, Hector Couto sunt nume foarte apreciate de public si cu ajutorul carora organziatorii pot umple lejer un club.

Stilul progressive house este si el un subgen al muzicii house, insa are un sound aparte. Daca muzica techno este mai dura, mai simpla si mai lipsita de melodicitate insa extrem de ritmata si plina de energie si vitalitate, progressive house este un gen muzical mai dulce, insa poate varia uneori de la sumbru la plin de viata si veselie. Are un tempo mai scazut, insa aceasta nu este o regula pentru toate productiile progressive. Ca reprezentanti ar merita sa se afle aici John Digweed si Sasha (DJ care are unele influente puternice de trance si tehcno), Chris Fortier, Danny Tenaglia, Deep Dish, Paolo Mojo, Nik Warren, Sultan, Pete Tong, Behrouz, Anthonny Pappa, Manuel De La Mare, Djs From Mars si multi altii. Unii DJ prefera sa ramana la granita intre progressive house si electro house sau chiar breaks, cum ar fi James Zabiela, James Lavelle, Hernan Cattaneo.

Astazi nu mai este o regula pentru un DJ sa se incadreze intr-un singur gen muzical. S-au vazut foarte multe cazuri ca unii DJ-i cunoscuti pentru abordarea lor muzicala sa puna o cu totul alta muzica fata de cea cu care invatase publicul. In general, totul este muzica house, sau mai bine spus, muzica electronica, fie ea techno, trance, progressive, minimal, deep house, etc. Pana la urma totul tine de perceptia fiecaruia legata de muzica, de cultura pe care a dobandit-o in domeniu, de cat de deschis este noului sau cat de conservator.